Ce este „mersul nordic”? Un studiu arată că îmbunătățește capacitatea funcțională a oamenilor cu afecțiuni ale inimii

Un nou studiu din Canadian Journal of Cardiology demonstrează că mersul nordic oferă o îmbunătățire mai mare și pe termen lung a capacității funcționale prin comparație cu alte forme de exerciții în reabilitarea cardiovasculară.

Cercetătorii au identificat o creștere mai mare a capacității funcționale, a capacității de a desfășura activități din viața de zi cu zi, ca urmare a mersului nordic la pacienții cu boală coronariană, prin comparație cu antrenamentul standard de mare intensitate pe intervale și moderat până la antrenament continuu de intensitate mare. Rezultatele studiului lor clinic sunt publicate în Canadian Journal of Cardiology.

• ADHD în viața de zi cu zi: ce îngreunează concentrarea și ce ajută, concret
• Cele mai consumate băuturi din lume au un efect crucial pentru sănătatea oaselor noastre

Programele de reabilitare cardiovasculară și antrenament în urma unor evenimente cardiovasculare majore sunt asociate cu îmbunătățiri considerabile ale capacității funcționale și ale aptitudinii cardiorespiratorii, precum și ale sănătății mintale. Cu toate acestea, unii indivizi nu se bucură de forme monotone de exerciții, cum ar fi mersul pe jos și ciclismul staționar și, prin urmare, pot opri exercițiile odată ce programul lor de reabilitare cardiovasculară este finalizat.

Cercetătorii au explorat opțiuni de exerciții mai diverse care ar putea atrage mai mulți oameni pentru a determina dacă ar putea convinge mai multe persoane să continue să facă exerciții, respectiv potențialele beneficii ale mișcării, indică Eurek Alert.

Beneficiile mersului nordic

Dovezile tot mai mari sugerează că intervențiile fizice neconvenționale, cum ar fi antrenamentul pe intervale de mare intensitate și mersul nordic, sunt mai eficiente decât abordările tradiționale ale exercițiilor fizice în îmbunătățirea capacității funcționale măsurate printr-un test de mers de șase minute – un predictor important al evenimentelor cardiovasculare la pacienții cu boli coronariene. Mersul nordic este o formă îmbunătățită de exercițiu, care utilizează bețe concepute special (cum ar fi bețele de trekking sau drumeție) pentru a antrena atât mușchii superiori, cât și cei inferiori ai corpului.

„Pacienții cu boală coronariană demonstrează frecvent o capacitate funcțională redusă, o calitate scăzută a vieții și un risc crescut de evenimente cardiovasculare ulterioare și de mortalitate”, a explicat investigatorul principal Jennifer L. Reed din cadrul Laboratorului de Fiziologie a Exercițiului și Sănătatea Cardiovasculară, Divizia de Prevenire Cardiacă și Reabilitare, Institutul Inimii de la Universitatea din Ottawa, Facultatea de Medicina și Școala de Cinetică Umană, Facultatea de Științe ale Sănătății, Universitatea din Ottawa, Canada.

Anchetatorii au comparat efectele prelungite ale reabilitării de 12 săptămâni cu antrenamentele pe intervale de mare intensitate și antrenamentele continue de intensitate moderată până la viguroasă, respectiv mersul nordic –  privind capacitatea funcțională, calitatea vieții și simptomele depresiei la pacienții cu boală coronariană. O sută treizeci de pacienți au trecut la un antrenament de 12 săptămâni într-unul dintre aceste trei grupuri, urmat de o fază de observare de 14 săptămâni.

Legătura cu depresia

În timp ce toate programele de exerciții fizice au îmbunătățit simptomele depresiei și calitatea vieții, îmbunătățirea capacității funcționale a fost cea mai mare după mersul nordic cu +19% în comparație cu antrenamentul pe intervale de mare intensitate, cu un procent de +13% și antrenamentul continuu de intensitate moderată până la viguroasă cu un procent de +12%.

„Aceasta este o descoperire cheie, deoarece capacitatea funcțională mai scăzută prezice un risc mai mare de evenimente cardiovasculare viitoare la persoanele cu boală coronariană”, a remarcat dr. Reed. „Mersul nordic angajează mușchii de bază, de sus și de jos ai corpului, reducând în același timp stresul de încărcare la nivelul genunchiului, ceea ce ar fi putut duce la îmbunătățiri mai mari ale capacității funcționale.”

„Niciun studiu anterior nu a comparat în mod direct efectele pe termen lung ale antrenamentului pe interval de mare intensitate, antrenamentului continuu de intensitate moderată până la viguroasă și mersului nordic”, a comentat Tasuku Terada din cadrul Laboratorului de Fiziologie a Exercițiului și Sănătate Cardiovasculară, Divizia de Prevenire Cardiacă și Reabilitare, Institutul Inimii de la Universitatea din Ottawa, Canada.

Noutățile descoperite de studiul recent

„Acest studiu este nou prin faptul că a comparat simultan efectele susținute – adică, la 14 săptămâni după finalizarea reabilitării cardiovasculare – ale diferitelor programe de exerciții care pot fi ușor încorporate în exercițiile zilnice. Atunci când se prescriu exerciții pentru pacienții cu boală coronariană, trebuie luată în considerare preferința pacienților. Descoperirile noastre pot avea un impact asupra îngrijirii pacientului, oferind opțiuni de exerciții alternative bazate pe interesele și nevoile acestora”, a concluzionat el.

Într-un editorial alăturat, Carl J. Lavie din cadrul Departamentului de Boli Cardiovasculare, Institutul Inimii și Vasculari John Ochsner, Școala Clinică Ochsner, Școala de Medicină a Universității Queensland, New Orleans, SUA a remarcat că adăugarea mersului nordic la un program de reabilitare cardiovasculară ar putea oferi o progresie ideală de la antrenamentul continuu standard de intensitate moderată sau mersul pe jos tradițional, în special pentru pacienții decondiționați care ar putea să nu tolereze exerciții de intensitate mare sau pentru pacienții la care antrenamentul cu intervale de intensitate mare poate fi contraindicat.

„Adăugarea bețelor de schi la mersul cu intensitate moderată până la viguroasă este o opțiune simplă și accesibilă pentru a îmbunătăți capacitatea de mers, a crește consumul de energie, a antrena musculatura superioară a corpului și a îmbunătăți alți parametri funcționali, cum ar fi postura, mersul și echilibrul”, a comentat Dr. Lavie. „Oferirea unei varietăți de opțiuni de exerciții sporește plăcerea și progresul pacientului, ceea ce este important pentru aderență și întreținere. Modalitățile de exercițiu ar trebui prescrise ținând cont de obiectivele, preferințele și capacitățile pacientului”, a sfătuit el.

Vă mai recomandăm și:

O instanță din New York a decis că elefantul Happy nu este persoană și rămâne la Zoo

Schimbare istorică la Turul Franței. Unde ar putea fi mutată ultima etapă?

O nouă tehnologie de reciclare? Oamenii de știință au descoperit viermi care adoră să mănânce polistiren

Legătura surprinzătoare dintre consumul de pește și cancerul de piele, conform unui nou studiu